Chapter 33

 Acum dar, Iov, ascultq cuvkntqrile mele, ia aminte la toate cuvintele mele! 

 Iatq, deschid gura, wi mi se miwcq limba kn cerul gurii. 

 Cu curqyie de inimq voi vorbi, buzele mele vor spune adevqrul curat: 

 Duhul lui Dumnezeu m`a fqcut, wi suflarea Celui Atotputernic kmi dq viayq. 

 Dacq poyi, rqspunde-mi, apqrq-yi pricina, fii gata! 

 Knaintea lui Dumnezeu eu sknt semenul tqu, wi eu ca wi tine am fost fqcut din noroi. 

 Astfel frica de mine nu te va turbura, wi greutatea mea nu te va coplewi. 

 Dar tu ai spus kn auzul meu, wi am auzit sunetul cuvintelor tale: 

 ,Sknt curat, sknt fqrq pqcat, sknt fqrq prihanq, nu este fqrqdelege kn mine. 

 Wi Dumnezeu cautq pricinq de urq kmpotriva mea, mq socotewte vrqjmaw al Lui; 

 kmi pune picioarele kn butuci, kmi pkndewte toate miwcqrile.` 

 Kyi voi rqspunde cq aici n`ai dreptate, cqci Dumnezeu este mai mare deckt omul. 

 Vrei dar sq te ceryi cu El, pentrucq nu dq socotealq fiecqruia de faptele Lui? 

 Dumnezeu vorbewte knsq, cknd kntr`un fel, cknd kntr`altul. dar omul nu ia seama. 

 El vorbewte prin visuri, prin vedenii de noapte, cknd oamenii sknt cufundayi kntr`un somn adknc, cknd dorm kn patul lor. 

 Atunci El le dq knwtiinyqri, wi le kntipqrewte knvqyqturile Lui, 

 ca sq abatq pe om de la rqu, wi sq -l fereascq de mkndrie, 

 ca sq -i pqzeascq sufletul de groapq wi viaya de loviturile sqbiei. 

 Wi prin durere este mustrat omul kn culcuwul lui, cknd o luptq necurmatq ki frqmkntq oasele. 

 Atunci ki este greayq de pkne, chiar wi de bucatele cele mai alese. 

 Carnea i se prqpqdewte wi piere, oasele cari nu i se vedeau rqmkn goale; 

 sufletul i se apropie de groapq, wi viaya de vestitorii moryii. 

 Dar dacq se gqsewte un knger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea, cari vestesc omului calea pe care trebuie s`o urmeze, 

 Dumnezeu Se kndurq de el wi zice kngerului: ,Izbqvewte -l, ca sq nu se pogoare kn groapq; am gqsit un prey de rqscumpqrare pentru el!` 

 Wi atunci carnea lui se face mai fragedq ca kn copilqrie, se kntoarce la zilele tinereyei lui. 

 Se roagq lui Dumnezeu, wi Dumnezeu ki este binevoitor, kl lasq sq -I vadq Faya cu bucurie, wi -i dq knapoi nevinovqyia. 

 Atunci el ckntq knaintea oamenilor, wi zice: ,Am pqcqtuit, am cqlcat dreptatea, wi n`am fost pedepsit dupq faptele mele; 

 Dumnezeu mi -a izbqvit sufletul ca sq nu intre kn groapq, wi viaya mea vede lumina!` 

 Iatq, acestea le face Dumnezeu, de douq ori, de trei ori, omului, 

 ca sq -l ridice din groapq, ca sq -l lumineze cu lumina celor vii. 

 Ia aminte, Iov, wi ascultq-mq! Taci, wi voi vorbi! 

 Dacq ai ceva de spus, rqspunde-mi! Vorbewte, cqci aw vrea sq-yi dau dreptate. 

 Dacq n`ai nimic de zis, ascultq-mq! Taci, wi te voi knvqya knyelepciunea.``